Cronicile pandemiei

Este vremea adevărului rostit cu riscul pierderii comodității, sau chiar a vieții. Cred că acum este vremea ca preotul și pastorul să cheme țara la asumarea păcatelor neamului și la pocăință. Dacă n-o facem vom fi prorocul acela care profețește de băutura care ne place. Oferind apa sfințită a unor predicuțe dezinfectate din spatele unor măști sterile, nu suntem cu nimic de folos celor care au nevoie de adevărul care-i va face slobozi. Când nu ai Cuvânt, predici vânt.

Cui folosește o nouă beție cu apă sfințită?

“Pasiunea senzuală urmează întotdeauna panicii. Este ușor să cazi în păcatele cărnii atunci când idealurile de viață și-au pierdut puterea. Tot ce trebuie să faci este să intri în panică dintr-un motiv oarecare și vei oferi astfel diavolului ocazia să aibă o putere distrugătoare asupra trupului tău.

Panica a lipsit cu desăvârșire din viața Domnului nostru; prin urmare, El n-a avut în Sine nimic de genul perversității. Remarcați felul în care Domnul nostru l-a temperat în permanență pe Petru cel impulsiv. El știa că impulsivitatea respectivă îl va duce la panică, iar panica deschide ușa perversității și senzualității. Un om sfânt nu are dreptul să-și dea drumul nervilor, căci procedând astfel, oferă diavolului templul Duhului Sfânt. La granițele isteriei pândesc toți demonii care pot acapara și poseda natura umană.”

Oswald Chambers